Subjects

Knowunity AI

Open the App

Subjects

FizicăFizică478 views·Updated Jun 22, 2026·23 pages

Termodinamica - Resurse utile pentru admiterea la medicina

T
Tanasa Luiza Paraschiva@tanasaluizapara

Termodinamica studiază comportamentul sistemelor formate din multe particule, analizând relațiile...

1
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Structura discretă a substanței și cantitatea de substanță

Materia are o structură discontinuă, fiind formată din atomi și molecule. Masa unui atom se măsoară în unități atomice de masă, definită ca a 12-a parte din masa izotopului de carbon-12 $u = 1,67 \cdot 10^{-27}$ kg.

Masa moleculară relativă $m_r$ este un număr adimensional care arată de câte ori masa unei molecule este mai mare decât unitatea atomică de masă. De exemplu, mrH2=2m_{r_{H_2}} = 2, mrO2=32m_{r_{O_2}} = 32, mrN2=28m_{r_{N_2}} = 28.

Cantitatea de substanță $\nu$ este o mărime fundamentală cu unitatea de măsură molul. Un mol din orice substanță conține același număr de atomi sau molecule - numărul lui Avogadro $N_A = 6,023 \cdot 10^{23}$. Putem calcula:

  • Numărul de constituenți: N=νNAN = \nu \cdot N_A
  • Cantitatea de substanță: ν=NNA\nu = \frac{N}{N_A}

💡 Un mol din orice substanță în stare gazoasă ocupă același volum molar $V_\mu = \frac{V}{\nu}$ în aceleași condiții de temperatură și presiune. În condiții normale, acest volum este 22,4 L/mol.

2
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Proprietățile molului

Volumul molar în condiții normale este Vμ0=22,4Lmol=22,4103m3molV_{\mu_0} = 22,4 \frac{L}{mol} = 22,4 \cdot 10^{-3} \frac{m^3}{mol}. Putem calcula volumul total al unei cantități de substanță folosind: V=νVμV = \nu \cdot V_{\mu}.

Pentru gaze, volumul molar depinde de presiune și temperatură: Vμ=RTPV_{\mu} = \frac{RT}{P}. La solide și lichide, volumul molar depinde de substanță și se poate calcula cu formula Vμ=μρV_{\mu} = \frac{\mu}{\rho}, unde ρ\rho este densitatea.

Masa molară $\mu$ a unei substanțe este numeric egală cu masa moleculară relativă exprimată în grame. Putem scrie:

  • μ=mν\mu = \frac{m}{\nu}
  • m=νμm = \nu \cdot \mu
  • ν=mμ\nu = \frac{m}{\mu}

Astfel, pentru azot molecular, μN2=28gmol=28103Kgmol\mu_{N_2} = 28 \frac{g}{mol} = 28 \cdot 10^{-3} \frac{Kg}{mol}.

🔍 Putem exprima cantitatea de substanță în trei moduri echivalente: ν=NNA=mμ=VVμ\nu = \frac{N}{N_A} = \frac{m}{\mu} = \frac{V}{V_{\mu}}. Alegem formula potrivită în funcție de datele problemei.

3
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Masa molară a amestecurilor și mărimi fizice în termodinamică

Masa molară a unui amestec se calculează ca μ=m1+m2ν1+ν2\mu = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2}. Dacă masele sunt egale, folosim formula μam=2μ1μ2μ1+μ2\mu_{am} = \frac{2 \mu_1 \mu_2}{\mu_1 + \mu_2}, iar dacă numărul de molecule este egal, avem μam=μ1+μ22\mu_{am} = \frac{\mu_1 + \mu_2}{2}.

Numărul volumic este o mărime care arată câte molecule se găsesc într-un metru cub: n=NVn = \frac{N}{V}. În condiții normale, numărul lui Loschmitz are valoarea n0=2,6810251m3n_0 = 2,68 \cdot 10^{25} \frac{1}{m^3}. Distanța medie între molecule se poate calcula ca d=1n3d = \frac{1}{\sqrt[3]{n}}.

Densitatea $\rho$ reprezintă masa unității de volum: ρ=mV\rho = \frac{m}{V}. Pentru apă, avem ρapa˘=1000Kgm3=1gcm3=1KgL\rho_{apă} = 1000 \frac{Kg}{m^3} = 1 \frac{g}{cm^3} = 1 \frac{Kg}{L}. Densitatea poate fi exprimată și ca ρ=m0n\rho = m_0 \cdot n, unde m0m_0 este masa unei molecule.

🧪 Toate mărimile fizice din termodinamică sunt legate între ele. De exemplu, densitatea unui gaz poate fi calculată din ecuația de stare: ρ=μPRT\rho = \frac{\mu P}{RT}.

4
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Presiunea și modelul gazului ideal

Presiunea ($P$) se definește ca forța normală ce acționează pe unitatea de suprafață: P=FnSP = \frac{F_n}{S}. Unitatea de măsură este $1 \text{ Pa} = 1 \frac{N}{m^2}$.

Pentru a ușura calculele, e bine să cunoști următoarele echivalențe:

  • $1 \text{ atm} \approx 101.325 \text{ Pa} = 10 \frac{N}{cm^2}$
  • $1 \text{ bar} = 10^5 \text{ Pa}$
  • $1 \text{ atm} = 760 \text{ mm Hg} = 760 \text{ torr}$

Modelul gazului ideal face câteva ipoteze fundamentale:

  1. Gazul este format dintr-un număr foarte mare de molecule considerate puncte materiale
  2. Moleculele se află în agitație termică (mișcare dezordonată care crește cu temperatura)
  3. Mișcarea moleculelor respectă legile mecanicii clasice
  4. Forțele intermoleculare sunt neglijabile, moleculele deplasându-se pe traiectorii rectilinii între ciocniri
  5. Ciocnirile cu pereții vasului sunt perfect elastice

💡 Deși este o simplificare a realității, modelul gazului ideal oferă o aproximare excelentă pentru comportamentul gazelor reale în condiții obișnuite de temperatură și presiune. Acest model stă la baza ecuației de stare a gazului ideal: PV=νRTPV = \nu RT.

5
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Teoria cinetică moleculară (TCM)

Teoria cinetică moleculară explică proprietățile macroscopice ale gazelor prin comportamentul molecular. Formula fundamentală a TCM este:

p=13nm0v2p = \frac{1}{3} n \cdot m_0 \cdot \overline{v^2}

unde pp este presiunea, nn numărul volumic, m0m_0 masa unei molecule, iar v2\overline{v^2} media pătratelor vitezelor moleculelor (nu pătratul vitezei medii!).

Energia cinetică medie de translație a unei molecule este Ec=m0v22=3kT2\overline{E_c} = \frac{m_0 \overline{v^2}}{2} = \frac{3kT}{2}, unde kk este constanta lui Boltzmann și TT temperatura absolută. Astfel, presiunea este numeric egală cu două treimi din energia cinetică totală a moleculelor din unitatea de volum.

Energia cinetică medie depinde de numărul de grade de libertate ($i$):

  • Gaze monoatomice: i=3i = 3 (doar translație)
  • Gaze biatomice: i=5i = 5 translație+rotațietranslație + rotație
  • Gaze poliatomice: i=6i = 6 translație+rotațietranslație + rotație

Din ecuațiile TCM obținem ecuația termică de stare: pV=νRTpV = \nu RT, unde R=8,31JmolKR = 8,31 \frac{J}{mol \cdot K} este constanta universală a gazelor.

🔥 Temperatura absolută este o măsură directă a energiei cinetice medii a moleculelor. Când dublăm temperatura absolută a unui gaz, dublăm și energia cinetică medie a moleculelor sale!

6
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Ecuațiile de stare ale gazului ideal

Ecuația termică de stare poate fi scrisă în mai multe forme echivalente:

  • p=nkTp = nkT
  • pV=NkTpV = NkT
  • pV=νRTpV = \nu RT

unde k=RNA=1,381023JKk = \frac{R}{N_A} = 1,38 \cdot 10^{-23} \frac{J}{K} este constanta lui Boltzmann.

Ecuația calorică de stare descrie energia internă a gazului ideal: U=i2νRT=i2NkT=νCVTU = \frac{i}{2} \nu RT = \frac{i}{2} NkT = \nu C_V T

Pentru un gaz ideal, energia potențială intermoleculară este zero, deci energia internă depinde doar de energia cinetică a moleculelor.

Viteza termică (viteza medie pătratică) a moleculelor se calculează cu formula: vT=3RTμ=3kTm0=3pρv_T = \sqrt{\frac{3RT}{\mu}} = \sqrt{\frac{3kT}{m_0}} = \sqrt{\frac{3p}{\rho}}

Această viteză crește cu temperatura și scade cu masa moleculară. De exemplu, moleculele de hidrogen se mișcă mai repede decât moleculele de oxigen la aceeași temperatură.

Relația dintre temperatura în grade Celsius ($t$) și temperatura absolută în kelvin ($T$) este: T=t+273,15T = t + 273,15

👉 O variație de temperatură de 1°C este egală cu o variație de 1K, dar 0°C nu este egal cu 0K! Temperatura absolută zero (0K) corespunde la -273,15°C și reprezintă temperatura la care mișcarea termică a moleculelor ar înceta complet.

7
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sistemul termodinamic și parametrii de stare

Un sistem termodinamic este un sistem fizic finit, format dintr-un număr foarte mare de particule microscopice care interacționează între ele. Starea unui sistem termodinamic este descrisă prin parametri de stare.

Parametrii de stare pot fi:

  • Intensivi: nu se adună, pot avea valori diferite în diferite puncte ale sistemului (T, p, ρ, μ)
  • Extensivi: se adună, caracterizează întregul sistem (m, V, ν, N, U)

De exemplu, dacă avem două subsisteme:

  • Pentru parametrii extensivi: m=m1+m2m = m_1 + m_2, V=V1+V2V = V_1 + V_2
  • Pentru parametrii intensivi: Tf(T1,T2)T_f \in (T_1, T_2), pf(p1,p2)p_f \in (p_1, p_2)

🌡️ Un sistem format dintr-un singur atom sau întregul univers nu sunt considerate sisteme termodinamice. Primul are prea puține particule, iar al doilea este infinit.

8
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Stări și procese termodinamice

Starea unui sistem termodinamic poate fi:

  • Staționară: parametrii de stare sunt constanți în timp (sistemul nu evoluează)
  • Nestaționară: parametrii de stare variază în timp (sistemul evoluează)

O stare staționară în care sistemul este izolat de mediul exterior se numește stare de echilibru termodinamic. Conform postulatului fundamental al termodinamicii, un sistem termodinamic izolat evoluează spontan și ireversibil spre o stare de echilibru, pe care nu o mai părăsește de la sine.

Un proces termodinamic reprezintă trecerea unui sistem dintr-o stare de echilibru în altă stare de echilibru. Procesele pot fi:

  • Cvasistatice (lente): toate stările intermediare sunt stări de echilibru
  • Necvasistatice (rapide): stările intermediare sunt stări de neechilibru

După reversibilitate, procesele pot fi:

  • Reversibile: se pot desfășura în ambele sensuri, prin aceleași stări intermediare
  • Ireversibile: nu pot fi inversate prin aceleași stări intermediare

💭 Un proces cvasistatic poate fi reprezentat printr-o succesiune continuă de puncte pe un grafic p-V, deoarece toate stările intermediare sunt stări de echilibru. Procesele reale sunt însă ireversibile, dar le aproximăm adesea cu procese cvasistatice pentru a le putea analiza matematic.

9
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Principiile termodinamicii și mărimi energetice

Principiul zero al termodinamicii afirmă că există un parametru termodinamic de stare intensiv, numit temperatura empirică, care are aceeași valoare pentru toate sistemele aflate în echilibru termic.

Principiul întâi al termodinamicii se referă la conservarea energiei. Pentru un gaz ideal, energia internă se calculează ca:

U=k=1NEck=NE=i2νRT=νCVTU = \sum_{k=1}^{N} E_{ck} = N \cdot \overline{E} = \frac{i}{2} \nu RT = \nu C_V T

Variația energiei interne $\Delta U$ într-un proces termodinamic este:

ΔU=UfUi=QL\Delta U = U_f - U_i = Q - L

unde QQ este căldura schimbată și LL este lucrul mecanic.

Convenția de semne pentru căldură și lucru mecanic:

  • L>0L > 0: lucru cedat de gaz (motor)
  • L<0L < 0: lucru primit de gaz
  • Q>0Q > 0: căldură primită de gaz
  • Q<0Q < 0: căldură cedată de gaz

⚡ Energia internă a unui sistem termodinamic ($U$) este suma energiei cinetice $E_c$ și energiei potențiale $E_p$ interne. Pentru un gaz ideal, Ep0E_p \approx 0, deci energia internă depinde doar de temperatură, nu și de volum.

10
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Energia internă și schimburile de căldură și lucru mecanic

Energia internă ($U$) a unui sistem termodinamic este suma energiei cinetice interne (de agitație termică) și a energiei potențiale interne (de interacțiune dintre molecule):

U=Ec+EpU = E_c + E_p

Pentru un gaz ideal, energia potențială de interacțiune este neglijabilă, astfel energia internă depinde doar de temperatură:

U=i2νRT=νCVTU = \frac{i}{2} \nu RT = \nu C_V T

Căldura ($Q$) și lucrul mecanic ($L$) sunt mărimi fizice de proces ce descriu transferul de energie între sistem și mediul exterior. Un sistem nu "are" căldură sau lucru mecanic, ci le "primește" sau le "cedează".

Principiul I al termodinamicii stabilește relația: ΔU=QL\Delta U = Q - L

Convenția de semne este:

  • L>0L > 0: lucru cedat de gaz (volumul crește)
  • L<0L < 0: lucru primit de gaz (volumul scade)
  • Q>0Q > 0: căldură primită de gaz
  • Q<0Q < 0: căldură cedată de gaz

🔄 Variația energiei interne $\Delta U = U_f - U_i$ nu depinde de transformare, ci doar de starea inițială și finală. În schimb, căldura și lucrul mecanic depind de calea urmată în timpul transformării. Pentru un proces ciclic, ΔU=0\Delta U = 0, deci Q=LQ = L.

We thought you’d never ask...

What is the Knowunity AI companion?

Our AI companion is specifically built for the needs of students. Based on the millions of content pieces we have on the platform we can provide truly meaningful and relevant answers to students. But its not only about answers, the companion is even more about guiding students through their daily learning challenges, with personalised study plans, quizzes or content pieces in the chat and 100% personalisation based on the students skills and developments.

Where can I download the Knowunity app?

You can download the app in the Google Play Store and in the Apple App Store.

Is Knowunity really free of charge?

That's right! Enjoy free access to study content, connect with fellow students, and get instant help – all at your fingertips.

Most popular content: First Law of Thermodynamics

3

Most popular content in Matematică

9

Most popular content

9

Can't find what you're looking for? Explore other subjects.

Students love us — and so will you.

4.6/5App Store
4.7/5Google Play

The app is very easy to use and well designed. I have found everything I was looking for so far and have been able to learn a lot from the presentations! I will definitely use the app for a class assignment! And of course it also helps a lot as an inspiration.

Stefan SiOS user

This app is really great. There are so many study notes and help [...]. My problem subject is French, for example, and the app has so many options for help. Thanks to this app, I have improved my French. I would recommend it to anyone.

Samantha KlichAndroid user

Wow, I am really amazed. I just tried the app because I've seen it advertised many times and was absolutely stunned. This app is THE HELP you want for school and above all, it offers so many things, such as workouts and fact sheets, which have been VERY helpful to me personally.

AnnaiOS user

FizicăFizică478 views·Updated Jun 22, 2026·23 pages

Termodinamica - Resurse utile pentru admiterea la medicina

T
Tanasa Luiza Paraschiva@tanasaluizapara

Termodinamica studiază comportamentul sistemelor formate din multe particule, analizând relațiile dintre căldură, energie și lucru mecanic. Acest domeniu este fundamental pentru înțelegerea proceselor naturale și aplicațiilor tehnice, de la motoare termice până la fenomene climatice.

1
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Structura discretă a substanței și cantitatea de substanță

Materia are o structură discontinuă, fiind formată din atomi și molecule. Masa unui atom se măsoară în unități atomice de masă, definită ca a 12-a parte din masa izotopului de carbon-12 $u = 1,67 \cdot 10^{-27}$ kg.

Masa moleculară relativă $m_r$ este un număr adimensional care arată de câte ori masa unei molecule este mai mare decât unitatea atomică de masă. De exemplu, mrH2=2m_{r_{H_2}} = 2, mrO2=32m_{r_{O_2}} = 32, mrN2=28m_{r_{N_2}} = 28.

Cantitatea de substanță $\nu$ este o mărime fundamentală cu unitatea de măsură molul. Un mol din orice substanță conține același număr de atomi sau molecule - numărul lui Avogadro $N_A = 6,023 \cdot 10^{23}$. Putem calcula:

  • Numărul de constituenți: N=νNAN = \nu \cdot N_A
  • Cantitatea de substanță: ν=NNA\nu = \frac{N}{N_A}

💡 Un mol din orice substanță în stare gazoasă ocupă același volum molar $V_\mu = \frac{V}{\nu}$ în aceleași condiții de temperatură și presiune. În condiții normale, acest volum este 22,4 L/mol.

2
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Proprietățile molului

Volumul molar în condiții normale este Vμ0=22,4Lmol=22,4103m3molV_{\mu_0} = 22,4 \frac{L}{mol} = 22,4 \cdot 10^{-3} \frac{m^3}{mol}. Putem calcula volumul total al unei cantități de substanță folosind: V=νVμV = \nu \cdot V_{\mu}.

Pentru gaze, volumul molar depinde de presiune și temperatură: Vμ=RTPV_{\mu} = \frac{RT}{P}. La solide și lichide, volumul molar depinde de substanță și se poate calcula cu formula Vμ=μρV_{\mu} = \frac{\mu}{\rho}, unde ρ\rho este densitatea.

Masa molară $\mu$ a unei substanțe este numeric egală cu masa moleculară relativă exprimată în grame. Putem scrie:

  • μ=mν\mu = \frac{m}{\nu}
  • m=νμm = \nu \cdot \mu
  • ν=mμ\nu = \frac{m}{\mu}

Astfel, pentru azot molecular, μN2=28gmol=28103Kgmol\mu_{N_2} = 28 \frac{g}{mol} = 28 \cdot 10^{-3} \frac{Kg}{mol}.

🔍 Putem exprima cantitatea de substanță în trei moduri echivalente: ν=NNA=mμ=VVμ\nu = \frac{N}{N_A} = \frac{m}{\mu} = \frac{V}{V_{\mu}}. Alegem formula potrivită în funcție de datele problemei.

3
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Masa molară a amestecurilor și mărimi fizice în termodinamică

Masa molară a unui amestec se calculează ca μ=m1+m2ν1+ν2\mu = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2}. Dacă masele sunt egale, folosim formula μam=2μ1μ2μ1+μ2\mu_{am} = \frac{2 \mu_1 \mu_2}{\mu_1 + \mu_2}, iar dacă numărul de molecule este egal, avem μam=μ1+μ22\mu_{am} = \frac{\mu_1 + \mu_2}{2}.

Numărul volumic este o mărime care arată câte molecule se găsesc într-un metru cub: n=NVn = \frac{N}{V}. În condiții normale, numărul lui Loschmitz are valoarea n0=2,6810251m3n_0 = 2,68 \cdot 10^{25} \frac{1}{m^3}. Distanța medie între molecule se poate calcula ca d=1n3d = \frac{1}{\sqrt[3]{n}}.

Densitatea $\rho$ reprezintă masa unității de volum: ρ=mV\rho = \frac{m}{V}. Pentru apă, avem ρapa˘=1000Kgm3=1gcm3=1KgL\rho_{apă} = 1000 \frac{Kg}{m^3} = 1 \frac{g}{cm^3} = 1 \frac{Kg}{L}. Densitatea poate fi exprimată și ca ρ=m0n\rho = m_0 \cdot n, unde m0m_0 este masa unei molecule.

🧪 Toate mărimile fizice din termodinamică sunt legate între ele. De exemplu, densitatea unui gaz poate fi calculată din ecuația de stare: ρ=μPRT\rho = \frac{\mu P}{RT}.

4
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Presiunea și modelul gazului ideal

Presiunea ($P$) se definește ca forța normală ce acționează pe unitatea de suprafață: P=FnSP = \frac{F_n}{S}. Unitatea de măsură este $1 \text{ Pa} = 1 \frac{N}{m^2}$.

Pentru a ușura calculele, e bine să cunoști următoarele echivalențe:

  • $1 \text{ atm} \approx 101.325 \text{ Pa} = 10 \frac{N}{cm^2}$
  • $1 \text{ bar} = 10^5 \text{ Pa}$
  • $1 \text{ atm} = 760 \text{ mm Hg} = 760 \text{ torr}$

Modelul gazului ideal face câteva ipoteze fundamentale:

  1. Gazul este format dintr-un număr foarte mare de molecule considerate puncte materiale
  2. Moleculele se află în agitație termică (mișcare dezordonată care crește cu temperatura)
  3. Mișcarea moleculelor respectă legile mecanicii clasice
  4. Forțele intermoleculare sunt neglijabile, moleculele deplasându-se pe traiectorii rectilinii între ciocniri
  5. Ciocnirile cu pereții vasului sunt perfect elastice

💡 Deși este o simplificare a realității, modelul gazului ideal oferă o aproximare excelentă pentru comportamentul gazelor reale în condiții obișnuite de temperatură și presiune. Acest model stă la baza ecuației de stare a gazului ideal: PV=νRTPV = \nu RT.

5
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Teoria cinetică moleculară (TCM)

Teoria cinetică moleculară explică proprietățile macroscopice ale gazelor prin comportamentul molecular. Formula fundamentală a TCM este:

p=13nm0v2p = \frac{1}{3} n \cdot m_0 \cdot \overline{v^2}

unde pp este presiunea, nn numărul volumic, m0m_0 masa unei molecule, iar v2\overline{v^2} media pătratelor vitezelor moleculelor (nu pătratul vitezei medii!).

Energia cinetică medie de translație a unei molecule este Ec=m0v22=3kT2\overline{E_c} = \frac{m_0 \overline{v^2}}{2} = \frac{3kT}{2}, unde kk este constanta lui Boltzmann și TT temperatura absolută. Astfel, presiunea este numeric egală cu două treimi din energia cinetică totală a moleculelor din unitatea de volum.

Energia cinetică medie depinde de numărul de grade de libertate ($i$):

  • Gaze monoatomice: i=3i = 3 (doar translație)
  • Gaze biatomice: i=5i = 5 translație+rotațietranslație + rotație
  • Gaze poliatomice: i=6i = 6 translație+rotațietranslație + rotație

Din ecuațiile TCM obținem ecuația termică de stare: pV=νRTpV = \nu RT, unde R=8,31JmolKR = 8,31 \frac{J}{mol \cdot K} este constanta universală a gazelor.

🔥 Temperatura absolută este o măsură directă a energiei cinetice medii a moleculelor. Când dublăm temperatura absolută a unui gaz, dublăm și energia cinetică medie a moleculelor sale!

6
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Ecuațiile de stare ale gazului ideal

Ecuația termică de stare poate fi scrisă în mai multe forme echivalente:

  • p=nkTp = nkT
  • pV=NkTpV = NkT
  • pV=νRTpV = \nu RT

unde k=RNA=1,381023JKk = \frac{R}{N_A} = 1,38 \cdot 10^{-23} \frac{J}{K} este constanta lui Boltzmann.

Ecuația calorică de stare descrie energia internă a gazului ideal: U=i2νRT=i2NkT=νCVTU = \frac{i}{2} \nu RT = \frac{i}{2} NkT = \nu C_V T

Pentru un gaz ideal, energia potențială intermoleculară este zero, deci energia internă depinde doar de energia cinetică a moleculelor.

Viteza termică (viteza medie pătratică) a moleculelor se calculează cu formula: vT=3RTμ=3kTm0=3pρv_T = \sqrt{\frac{3RT}{\mu}} = \sqrt{\frac{3kT}{m_0}} = \sqrt{\frac{3p}{\rho}}

Această viteză crește cu temperatura și scade cu masa moleculară. De exemplu, moleculele de hidrogen se mișcă mai repede decât moleculele de oxigen la aceeași temperatură.

Relația dintre temperatura în grade Celsius ($t$) și temperatura absolută în kelvin ($T$) este: T=t+273,15T = t + 273,15

👉 O variație de temperatură de 1°C este egală cu o variație de 1K, dar 0°C nu este egal cu 0K! Temperatura absolută zero (0K) corespunde la -273,15°C și reprezintă temperatura la care mișcarea termică a moleculelor ar înceta complet.

7
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Sistemul termodinamic și parametrii de stare

Un sistem termodinamic este un sistem fizic finit, format dintr-un număr foarte mare de particule microscopice care interacționează între ele. Starea unui sistem termodinamic este descrisă prin parametri de stare.

Parametrii de stare pot fi:

  • Intensivi: nu se adună, pot avea valori diferite în diferite puncte ale sistemului (T, p, ρ, μ)
  • Extensivi: se adună, caracterizează întregul sistem (m, V, ν, N, U)

De exemplu, dacă avem două subsisteme:

  • Pentru parametrii extensivi: m=m1+m2m = m_1 + m_2, V=V1+V2V = V_1 + V_2
  • Pentru parametrii intensivi: Tf(T1,T2)T_f \in (T_1, T_2), pf(p1,p2)p_f \in (p_1, p_2)

🌡️ Un sistem format dintr-un singur atom sau întregul univers nu sunt considerate sisteme termodinamice. Primul are prea puține particule, iar al doilea este infinit.

8
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Stări și procese termodinamice

Starea unui sistem termodinamic poate fi:

  • Staționară: parametrii de stare sunt constanți în timp (sistemul nu evoluează)
  • Nestaționară: parametrii de stare variază în timp (sistemul evoluează)

O stare staționară în care sistemul este izolat de mediul exterior se numește stare de echilibru termodinamic. Conform postulatului fundamental al termodinamicii, un sistem termodinamic izolat evoluează spontan și ireversibil spre o stare de echilibru, pe care nu o mai părăsește de la sine.

Un proces termodinamic reprezintă trecerea unui sistem dintr-o stare de echilibru în altă stare de echilibru. Procesele pot fi:

  • Cvasistatice (lente): toate stările intermediare sunt stări de echilibru
  • Necvasistatice (rapide): stările intermediare sunt stări de neechilibru

După reversibilitate, procesele pot fi:

  • Reversibile: se pot desfășura în ambele sensuri, prin aceleași stări intermediare
  • Ireversibile: nu pot fi inversate prin aceleași stări intermediare

💭 Un proces cvasistatic poate fi reprezentat printr-o succesiune continuă de puncte pe un grafic p-V, deoarece toate stările intermediare sunt stări de echilibru. Procesele reale sunt însă ireversibile, dar le aproximăm adesea cu procese cvasistatice pentru a le putea analiza matematic.

9
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Principiile termodinamicii și mărimi energetice

Principiul zero al termodinamicii afirmă că există un parametru termodinamic de stare intensiv, numit temperatura empirică, care are aceeași valoare pentru toate sistemele aflate în echilibru termic.

Principiul întâi al termodinamicii se referă la conservarea energiei. Pentru un gaz ideal, energia internă se calculează ca:

U=k=1NEck=NE=i2νRT=νCVTU = \sum_{k=1}^{N} E_{ck} = N \cdot \overline{E} = \frac{i}{2} \nu RT = \nu C_V T

Variația energiei interne $\Delta U$ într-un proces termodinamic este:

ΔU=UfUi=QL\Delta U = U_f - U_i = Q - L

unde QQ este căldura schimbată și LL este lucrul mecanic.

Convenția de semne pentru căldură și lucru mecanic:

  • L>0L > 0: lucru cedat de gaz (motor)
  • L<0L < 0: lucru primit de gaz
  • Q>0Q > 0: căldură primită de gaz
  • Q<0Q < 0: căldură cedată de gaz

⚡ Energia internă a unui sistem termodinamic ($U$) este suma energiei cinetice $E_c$ și energiei potențiale $E_p$ interne. Pentru un gaz ideal, Ep0E_p \approx 0, deci energia internă depinde doar de temperatură, nu și de volum.

10
of 10
# TERMODINAMICĂ

Structura discretă (discontinuă) a substantei

Unitatea atomică de masă = a 12-a parte din masa izotopului de 12.

$u=\frac

Sign up to see the content. It's free!

  • Access to all documents
  • Improve your grades
  • Join milions of students

Energia internă și schimburile de căldură și lucru mecanic

Energia internă ($U$) a unui sistem termodinamic este suma energiei cinetice interne (de agitație termică) și a energiei potențiale interne (de interacțiune dintre molecule):

U=Ec+EpU = E_c + E_p

Pentru un gaz ideal, energia potențială de interacțiune este neglijabilă, astfel energia internă depinde doar de temperatură:

U=i2νRT=νCVTU = \frac{i}{2} \nu RT = \nu C_V T

Căldura ($Q$) și lucrul mecanic ($L$) sunt mărimi fizice de proces ce descriu transferul de energie între sistem și mediul exterior. Un sistem nu "are" căldură sau lucru mecanic, ci le "primește" sau le "cedează".

Principiul I al termodinamicii stabilește relația: ΔU=QL\Delta U = Q - L

Convenția de semne este:

  • L>0L > 0: lucru cedat de gaz (volumul crește)
  • L<0L < 0: lucru primit de gaz (volumul scade)
  • Q>0Q > 0: căldură primită de gaz
  • Q<0Q < 0: căldură cedată de gaz

🔄 Variația energiei interne $\Delta U = U_f - U_i$ nu depinde de transformare, ci doar de starea inițială și finală. În schimb, căldura și lucrul mecanic depind de calea urmată în timpul transformării. Pentru un proces ciclic, ΔU=0\Delta U = 0, deci Q=LQ = L.

We thought you’d never ask...

What is the Knowunity AI companion?

Our AI companion is specifically built for the needs of students. Based on the millions of content pieces we have on the platform we can provide truly meaningful and relevant answers to students. But its not only about answers, the companion is even more about guiding students through their daily learning challenges, with personalised study plans, quizzes or content pieces in the chat and 100% personalisation based on the students skills and developments.

Where can I download the Knowunity app?

You can download the app in the Google Play Store and in the Apple App Store.

Is Knowunity really free of charge?

That's right! Enjoy free access to study content, connect with fellow students, and get instant help – all at your fingertips.

Most popular content: First Law of Thermodynamics

3

Most popular content in Matematică

9

Most popular content

9

Can't find what you're looking for? Explore other subjects.

Students love us — and so will you.

4.6/5App Store
4.7/5Google Play

The app is very easy to use and well designed. I have found everything I was looking for so far and have been able to learn a lot from the presentations! I will definitely use the app for a class assignment! And of course it also helps a lot as an inspiration.

Stefan SiOS user

This app is really great. There are so many study notes and help [...]. My problem subject is French, for example, and the app has so many options for help. Thanks to this app, I have improved my French. I would recommend it to anyone.

Samantha KlichAndroid user

Wow, I am really amazed. I just tried the app because I've seen it advertised many times and was absolutely stunned. This app is THE HELP you want for school and above all, it offers so many things, such as workouts and fact sheets, which have been VERY helpful to me personally.

AnnaiOS user